Ce este epuizarea îngrijitorului?
Burnoutul îngrijitorului este o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică. Poate fi însoțită de o schimbare de atitudine, de la pozitiv și grijuliu la negativ și nepreocupat. Burnout-ul poate apărea atunci când îngrijitorii nu primesc ajutorul de care au nevoie sau dacă încearcă să facă mai mult decât sunt capabili, fizic sau financiar.
Mulți îngrijitori se simt, de asemenea, vinovați dacă petrec mai mult timp pentru ei înșiși decât cu cei dragi bolnavi sau în vârstă. Îngrijitorii cu bournout pot experimenta oboseală, stres, anxietate și depresie.
Ce cauzează epuizarea îngrijitorului?
Îngrijitorii sunt adesea atât de ocupați să aibă grijă de ceilalți, încât au tendința de a-și neglija propria sănătate emoțională, fizică și spirituală. Solicitările asupra corpului, minții și emoțiilor unui îngrijitor pot părea cu ușurință copleșitoare, ducând la oboseală, deznădejde și, în cele din urmă, la epuizare.
Alți factori care pot duce la epuizarea îngrijitorului includ:
- Confuzia de rol: Mulți oameni sunt confuzi atunci când sunt împins în rolul de îngrijitor. Poate fi dificil pentru oameni să-și separe rolul lor de îngrijitori de rolurile lor de soție, copii, prieteni sau alte relații apropiate.
- Așteptări nerealiste: mulți îngrijitori se așteaptă ca implicarea lor să aibă un efect pozitiv asupra sănătății și fericirii pacientului. Acest lucru poate fi nerealist pentru pacienții care suferă de o boală progresivă, cum ar fi Parkinson sau Alzheimer.
- Lipsa de control: Mulți îngrijitori devin frustrați de lipsa de bani, resurse și abilități pentru a planifica, gestiona și organiza în mod eficient îngrijirea persoanei dragi.
- Cereri nerezonabile: Unii îngrijitori își pun sarcini nerezonabile asupra lor, în parte pentru că consideră că acordarea de îngrijire este responsabilitatea lor exclusivă. Unii membri ai familiei, cum ar fi frații, copiii adulți sau pacientul însuși pot pune solicitări nerezonabile față de îngrijitor. Ei pot, de asemenea, să-și ignore propriile responsabilități și să pună poveri asupra persoanei identificate ca îngrijitor principal.
- Alți factori: Mulți îngrijitori nu pot recunoaște când suferă de epuizare și ajung în cele din urmă la punctul în care nu pot funcționa eficient. Se pot îmbolnăvi chiar ei înșiși.
Care sunt simptomele epuizării îngrijitorului?
Simptomele epuizării îngrijitorului sunt similare cu simptomele stresului și depresiei. Ele includ:
- Negare despre boală și efectul acesteia asupra persoanei care a fost diagnosticată. “Știu că mama se va face mai bine”.
- Furie față de persoana cu Alzheimer sau frustrare că nu poate face lucrurile pe care le puteau face înainte.
“El știe să se îmbrace — este doar încăpățânat”. - Retragere socială de prieteni și activități care înainte te făceau să te simți bine.
“Nu mă mai interesează să merg în vizită la vecini”. - Anxietate față de viitor și față de o altă zi.
“Ce se întâmplă când are nevoie de mai multe îngrijiri decât pot oferi eu?” - Depresie care îți rupe spiritul și îți afectează capacitatea de a face față.
“Doar că nu-mi mai pasă.” - Epuizare care face aproape imposibilă îndeplinirea sarcinilor zilnice necesare. “Sunt prea obosit pentru asta”.
- Insomnie cauzată de o listă nesfârșită de preocupări.
“Dacă iese din casă sau cade și se rănește?” - Iritabilitate care duce la starea de spirit și declanșează răspunsuri și acțiuni negative. “Lasă-mă in pace!”
- Lipsa de concentrare care face dificilă îndeplinirea sarcinilor familiare.
“Eram atât de ocupat, încât mi-am uitat programarea”. - Probleme de sănătate care încep să aibă un efect psihic și fizic. “Nu-mi amintesc ultima dată când m-am simțit bine”.
Sfaturi pentru gestionarea stresului
- Utilizați tehnici de relaxare.
Există mai multe tehnici simple de relaxare care pot ajuta la ameliorarea stresului. Încercați mai multe pentru a găsi care funcționează cel mai bine pentru dvs. Tehnicile includ:
- Vizualizarea (imaginarea mentală a unui loc sau a unei situații care este pașnică și calmă)
- Meditație (care poate fi la fel de simplă ca să dedici 15 minute pe zi pentru a renunța la toate gândurile stresante)
- Exerciții de respirație (încetinirea respirației și concentrarea pe respirația adâncă)
- Relaxare progresivă a mușchilor (strângerea și apoi relaxarea fiecărui grup de mușchi, începând de la un capăt al corpului și mergând până la celălalt capăt)
Activitatea fizică – sub orice formă – poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea bunăstării generale. Chiar și 10 minute de exercițiu pe zi vă pot ajuta. Fă o plimbare. Faceți o activitate care vă place, cum ar fi grădinăritul sau dansul.
- Găsește timp pentru tine.
Luați în considerare să profitați de îngrijirea de răgaz, astfel încât să puteți petrece timp făcând ceva care vă place. Îngrijirea de răgaz oferă îngrijitorilor o odihnă temporară de la îngrijire, în timp ce persoana cu boala Alzheimer continuă să primească îngrijire într-un mediu sigur.
- Deveniți un îngrijitor educat.
Pe măsură ce boala progresează, pot fi necesare noi abilități de îngrijire. Psihocare Clinic oferă programe pentru a vă ajuta să înțelegeți și să faceți față mai bine comportamentelor și schimbărilor de personalitate care însoțesc adesea boala Alzheimer. De asemenea, vă poate fi util să discutați cu alți parteneri de îngrijire și îngrijitori despre modul în care fac față provocărilor bolii și incertitudinii cu privire la viitor.
- Ai grijă de tine
Vizitați-vă regulat medicul. Încearcă să mănânci bine, să faci sport și să te odihnești din plin. Asigurarea că ești sănătos te poate ajuta să fii un îngrijitor mai bun.
- Faceți planuri legale și financiare.
Punerea în aplicare a planurilor legale și financiare după un diagnostic de Alzheimer este importantă, astfel încât persoana cu boală să poată participa. Având în aplicare planuri de viitor, poate oferi confort întregii familii. Multe documente pot fi pregătite fără ajutorul unui avocat. Cu toate acestea, dacă nu sunteți sigur despre cum să completați documentele legale sau să faceți planuri financiare, vă recomandăm să solicitați asistență de la un avocat specializat în dreptul bătrânilor, un consilier financiar care este familiarizat cu planificarea îngrijirii bătrânilor sau pe termen lung sau ambele.
Surse:
- https://www.dementia.org.au/national/support-and-services/carers/taking-care-of-yourself
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9225-caregiver-burnout
Autor: Dr. Mirela Ene – Medic primar psihiatru